O situație tot mai des întâlnită la birourile notariale din Cluj: un părinte a murit în Italia sau în Spania, unde lucra de ani buni, dar avea în țară un apartament și un teren. Sau un frate stabilit în Germania renunță la partea lui de moștenire. Dezbaterea succesiunii se face în România, dar o parte importantă dintre acte sunt emise în altă limbă.
Notarul are nevoie ca fiecare document străin să fie tradus în limba română. Iar o succesiune cu mai mulți moștenitori, din mai multe țări, poate deveni un dosar complicat dacă actele nu sunt pregătite în ordine.
Ce acte străine apar frecvent
Lista exactă o stabilește notarul care dezbate succesiunea. Cele mai frecvente documente emise în străinătate sunt:
- certificatul de deces, când decesul a avut loc în altă țară (de regulă se transcrie apoi și în registrele românești);
- testamentul, dacă a fost întocmit la un notar străin;
- actele de stare civilă ale moștenitorilor născuți sau căsătoriți în străinătate;
- procurile date de moștenitorii care nu pot veni la Cluj;
- declarațiile de renunțare sau de acceptare a moștenirii, semnate în străinătate.
Pentru actele emise în străinătate, notarul cere de regulă apostila (sau supralegalizarea, în funcție de țară) și traducerea făcută de un traducător autorizat de MJ, adesea legalizată.
Ordinea în care lucrezi
| Etapă | Recomandare | |—|—| | Lista de la notar | Cere-o în scris, înainte de orice traducere | | Apostila | Se aplică în țara care a emis actul, înainte de traducere | | Traducerea | Toate actele deodată, pentru nume scrise unitar | | Legalizarea | La notar, după traducere, dacă este cerută | | Ședința de dezbatere | Cu originalele și traducerile la dosar |
Numele scrise diferit sunt cea mai frecventă problemă în dosarele de succesiune internaționale. O moștenitoare căsătorită în Spania poate purta în actele spaniole două nume de familie, iar în cele românești unul singur. Traducătorul trebuie să știe de la început care este forma corectă, ca notarul să poată stabili fără dubii identitatea fiecărei persoane.
Moștenitorii care nu vin la ședință
Nu e obligatoriu ca toți moștenitorii să fie prezenți. Cei din străinătate pot da o procură la consulatul României sau la un notar local. Procura de la notarul străin are nevoie de apostilă și de traducere, iar textul ei trebuie să menționeze clar succesiunea și bunurile.
Dacă unul dintre moștenitori vine personal, dar nu vorbește româna, notarul poate cere prezența unui interpret autorizat. Situația trebuie anunțată din timp, la programarea ședinței.
De ce contează traducătorii autorizați din Cluj
Pentru un dosar care se dezbate în Cluj, lucrul cu traducători autorizați locali simplifică logistica: originalele pot fi predate personal, legalizarea se face la un notar din oraș, iar clarificările se rezolvă direct. La biroul Translator SRL, de exemplu, actele pentru notar se pot traduce autorizat și, la nevoie, legaliza, iar familiile din străinătate pot trimite documentele scanate.
Întrebări frecvente
Testamentul străin trebuie tradus integral? Da. Notarul are nevoie de întregul text, inclusiv de mențiunile notarului străin și de apostilă.
Certificatul de deces străin poate fi folosit direct? De regulă, se transcrie în registrele de stare civilă românești, iar notarul va cere documentul românesc rezultat. Verifică la starea civilă.
Ce fac dacă un act nu poate fi apostilat? Pentru țările care nu sunt parte la Convenția de la Haga se folosește supralegalizarea. Informează-te la ambasada țării respective.
Despre Translator SRL
Translator SRL ( translatorsrl.com) este un birou de traduceri din Cluj-Napoca, cu peste 20 de ani de experiență și membru ELIA. Lucrează cu traducători și interpreți autorizați de MJ, are certificare ISO 9001 și procese conforme cu standardul ISO 17100.
Comments are closed.